'n curînd

ETHEREAL AMBIENT EVENING

Nouă Seară Specială Kogaionon & DonisArt

ETHEREAL AMBIENT EVENING începe sâmbătă, 12 septembrie, la ora 19.00, accesul publicului în sala Centrului Reduta fiind permis începând cu ora 18.00, unde va rula un interesant film închinat artistei Lisa Gerrard, cunoscuta voce feminină din DEAD CAN DANCE. Pe lângă standurile de accesorii muzicale nelipsite de la evenimentele din Braşov (Beauty Of Pain şi Bestial), cei de la ARCANA vor veni şi ei cu câteva detalii interesante, printre care ultima variantă de tricouri, cu un design cu totul deosebit, plus noul album al lui Peter Bjargo - “A Wave Of Bitterness”, apărut în urmă cu câteva zile la labelul german Kalinkaland Records. Şi muzicienii catalani vor aduce cu ei CD-uri şi alte articole ale proiectelor NARSILION şi DER BLAUE REITER, deci holul sălii va fi plin cu materiale diverse, pentru toate gusturile. După cele aproximativ 3 ore de muzică şi proiecţii speciale, trupeţii vor ajunge şi în Musik Café, unde vor sta până spre dimineaţă cu toţi cei ce vor dori să discute cu ei. Va reamintim ca aşezarea în sală a publicului este pe principiul primului venit, iar partea de sus (loja) va fi interzisă spectatorilor.

 ETHEREAL AMBIENT EVENING

 Program:

 19.00-19.45 NARSILION

 20.00-20.45 DER BLAUE REITER

 21.00-22.15 ARCANA

 C.C. Reduta Braşov

 12 septembrie, la ora 19.00

 …underground will never die!

www.kogaionon.com

www.donisart.ro

 

Interviu ARCANA

 realizat de Kogaionon

 Care sunt ultimele vesti legate de trupa ARCANA, de membrii acesteia sau de celelalte proiecte muzicale in care trupetii sunt implicati? S-a inceput munca la un nou material ARCANA?

Vara a trecut si am inceput sa ne intoarcem la vietile noastre obisnuite. Peter nu a stat in studio prea mult cu proiectele proprii, dar a lucrat insa la proiectele altora. Ia si Peter si-au petrecut o parte din vara la Gotland, in Suedia, impreuna cu Doru, familia acestuia si alti prieteni si a fost foarte frumos. Ia a implinit 40 de ani acum doua zile si astazi (23 august) Peter si Ia sarbatoresc 6 ani de casatorie! Ann-Mari a muncit din greu toata vara ca sa termine munca la studioul pe care il are impreuna cu Mikael Lindblom din Sub Luna. Acum sunt nerabdatori sa se puna pe treaba. Mattias a avut tot soiul de concerte cu proiectele lui. Stefan a fost si el ocupat cu Brotherhood, un alt proiect de-al lui, mai mult petrecandu-şi timpul alaturi de familie!

 Pe data de 12 septembrie, Brasovul devine din nou centrul universului pentru fanii Arcana. Cum o sa fie concertul? Cum se va deosebi de cel de anul trecut? Ce piese veti canta?

Suntem atat de fericiti sa ne intoarcem! Speram sa avem o prestatie mai buna decat anul trecut si vom decide saptamana aceasta ce piese vom canta exact, astfel ca in momentul de fata nu pot oferi un raspuns detaliat. Ceea ce putem spune acum este ca vom canta cateva piese incluse pe noul album solo al lui Peter.

 Ati primit mesaje de la fanii din Romania? Va asteptati la fani veniti de peste granitele Romaniei?

Am auzit numai ganduri pozitive legate de intoarcerea noastra. Am avut cateva mailuri primite de la fani, care sunt bucurosi sa ne revada si stim de persoane care vor veni de prin Ungaria si Bulgaria. Este intotdeauna placut sa vedem persoane ce calatoresc atat de mult doar ca sa ne vada. Ne simtim cu adevarat onorati!

 Ceva reactii la albumul proiectului solo al lui Peter?

Inca nu, pentru ca albumul nu a fost lansat. Peter a dat cateva interviuri pentru D-side (FR) si Sonic Seducer (DE). Speram ca fanilor sa le placa.

 Ce v-a placut cel mai mult in Romania anul trecut? Ati gasit ceva neobisnuit?

Am IUBIT Romania si am iubit oamenii de acolo! Toata lumea a fost atat de prietenoasa si de amabila, ma rog, in afara de ospatarii aceia nesuferiti de la restaurantul de sus din munti (hehe, stii la ce ma refer). Romania a constituit o experienta fantastica, minunata si suntem extrem de fericiti sa ne intoarcem. Nu am gasit nimic neobisnuit, hehe.... am iubit totul.:)

 Ce parere aveti de muzica celor de la NARSILION? Dar despre DER BLAUE REITER?

Nuria si Sergio din cele doua trupe sunt oameni minunati si apreciem mult muzica lor. Sunt foarte talentati si o sa fie minuat sa ii vedem in sfarsit live. Suntem onorati sa impartim aceeasi scena cu ei. DER BLAUE REITER a reprezentat o experienta noua pentru noi, dar una placuta. De NARSILION stiam de mai mult timp si le-am apreciat intotdeauna muzica.

 

Interviu cu NARSILION, aici

Concert de jazz duo Harry Tavitian (pian) - Cserey Csaba (percuţie) la Braşov, vineri, 17 iulie, sala Reduta, ora 20 (Intrare liberă)
 
„Adevărata libertate este cea interioară”,
interviu cu Harry Tavitian,
realizat de Mihail Vakulovski


- Domnule Harry Tavitian, aveţi o serie de concerte de jazz care se înscriu în cadrul „cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească”... Despre ce e vorba, mai concret?
- Acest concert este al patrulea, dintr-o serie de şase concerte numite „Teach Me Tonight”, pe care le fac în colaborare cu ICR în acest an. Ideea acestui proiect este că prin ceea ce istorisesc despre jazz, dar şi prin muzica pe care o oferim – eu, împreună cu invitaţii mei – să împărtăşim publicului ce înseamnă jazz-ul ca fenomen viu, ca artă care a marcat secolul 20. Elementul de bază al acestei muzici, improvizaţia, este sublimarea ideii de libertate. A singurei libertăţi adevărate - cea din tine. Nu fac o prezentare exhaustivă, cronologică, dând informaţii care acum se pot găsi uşor pe internet, ci împărtăşesc din experienţa mea personală, rezultatul a aproape 40 de ani de jazz. Pentru a te îndrăgosti de jazz, e esenţială participarea la concerte. Există o idee preconcepută: că jazzul e doar pentru iniţiaţi. Da! Jazzul este pentru nişte elite. Cele ale oamenilor normali, deschişi. Omul firesc, natural, este astăzi din ce în ce mai rar, devenind, fără voia lui, o elită. Asta este elita jazzului. Comunicarea în jazz, între scenă şi sală, este de un tip special. Jazzul este improvizaţie. Muzica se naşte acolo, în faţa publicului. Participarea muzicantului este totală, dăruirea lui este totală. Publicul simte lucrul acesta şi legătura se realizează de la sine. Prin felul în care se bucură de clipa aceea irepetabilă, de muzica născută spontan în faţa lui, publicul e împreună-creator cu cel de pe scenă. Acest concert este prilejuit, de asemeni, de cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească organizate vara de ICR în Braşov. Cred că muzica pe care o facem eu şi invitatul meu, percuţionistul Cserey Csaba - în care încercăm o sinteză între free-jazz şi muzica de cameră contemporană, pe de o parte, folclor şi muzica medievală, pe de altă parte - poate fi foarte sugestivă pentru participanţii la cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie, pentru ce înseamnă azi identitatea culturală românească.

- Pe 17 iulie vă întoarceţi la Braşov. Cum vă pare publicul de la Braşov, unde vă întoarceţi din cînd în cînd cu concerte? Cum vă pare Braşovul ca oraş?
- Aştept cu nerăbdare să mă reîntâlnesc cu publicul din Braşov, oraş cu tradiţie jazzistică, în care mi-am petrecut studenţia şi unde s-a născut şi prima mea formaţie de jazz. Povestea este cam aşa: în Braşov trăia unchiul meu Aram – Dumnezeu să-l ierte – farmacist cu renume, văr cu tata. În 1973, după ce dădusem 2 ani la rând la engleză la IP3 la Constanţa şi picasem, unchiu’ Aram mi-a zis să încerc la Braşov, la Pedagogie muzicală. Era cam greu... Eu făcusem doar 8 ani la şcoala de muzică şi, deşi în primele clase eram socotit un fenomen, din clasa a cincea îmi intrase engleza în cap, iar cu pianul ajunsesem o fosilă. Prin clasa a 11-a descoperisem blues-ul, care fusese ca un cataclism pentru mine. Cu chiu, cu vai, am intrat, în 1973, la Braşov, la Facultate – la examen am cântat comisiei (de oameni foarte deschişi) Bach, Beethoven, câteva bluesuri şi o prelucrare proprie după o romanţă armenească. Îmi amintesc cu plăcere de profesorii şi de colegii de la Braşov. Vărul meu, Mihai – băiatul lui Aram, cânta şi el la chitară bas şi în 1975 am făcut prima mea formaţie de jazz, cu care am participat la Festivalul de la Sibiu. Multe ar mai fi de povestit despre Braşov, dar să dăm seama măcar pentru Festivalurile de jazz „de dinainte”, de fanii care, chiar dacă în anii din urmă concertele mele la Braşov nu au mai fost aşa de numeroase, îmi sunt la fel de apropiaţi.

- Puteţi să ne povestiţi despre concertul legat de revolta anticomunistă de la Braşov din 1987? E un eveniment despre care nu se prea ştie...
- Pe 20 decembrie se împlinesc 22 de ani de la concertul nostru de la Festivalul de jazz Braşov din 1987, în care am cântat prima oară Suita de colinde româneşti pe teme de Bela Bartok; la trei săptămâni după Revolta de la Braşov - când în oraş încă mai era o atmosferă atât de apăsătoare cum nu am mai văzut niciodată, nicăieri - am început suita cu textul "Sculaţi, sculaţi, boieri mari, sculaţi voi români plugari!" Cu toate că era o suită de colinde, păstrasem dramatismul muzicii lui Bartok. Nu pot să uit starea de spirit din sală şi cum au venit la sfârşit oameni în toată firea la mine, cu lacrimi în ochi, şi mi-au zis: „Nu vă daţi seama ce aţi făcut pentru noi, în seara asta”. Imediat după concert, în cabina artiştilor, a trebuit „să dau explicaţii”, ce semnificaţie a avut suita. Mă aşteptam la asta şi venisem blindat: „Păi eu, armean, să vă explic dumneavoastră tradiţiile populare româneşti? Nu ştiţi că se pleacă la colindat, în noaptea de ajun? Deci, gazdele trebuie să se trezească din somn. Textul pe care l-am spus e unul publicat în Anuarul Maramureşului”. Aveam anuarul la mine, le-am arătat şi cartea „Colinda românească” a Monicăi Bratulescu, din care citase şi Mircea Eliade. Le-am vorbit despre sincretismul artelor în teatrul popular, pe care încercam să-l recreăm în limbajul jazzului. M-au lăsat în pace. Şi chiar se bucurau ca au ce raporta “mai sus”.

(fragment, varianta integrală a interviului - în următorul nr. Tiuk!) 

 

Zdob şi Zdub rup toba la International Romani Art Festival


Hai măi boierică!

Asta ne îndeamnă, încă din 1994 „Zdubii”. Cunoscând succesul la nivel mondial, începând din Rusia, Moldova, România, Europa şi apoi în întreaga lume, „Zdob şi Zdub” i-au atras pe toţi în hora lor. Cu „Hardcore Moldovenesc” şi „Zdubii bateţi tare”, au deschis concerte pentru trupe ca şi „Red Hot Chilli Peppers”, „Soulfly” sau „Rage Against The Machine”.

Îmbinând puterea muzicii hardcore cu horele româneşti, cu pasiunea moldovenească şi cu spiritul de viaţă haiducesc al cazacilor, „Zdob şi Zdub” fac, cu toată forţa acestor influenţe, un spectacol la care nu poţi să stai jos nici dacă vrei. „Dau foiala cu scântei” de fiecare dată când se urcă pe scenă.

Au fost răpiţi din şatra de extratereştri pe care i–au învăţat să petreacă ţigăneşte. Când s–au întors pe pământ şi-au surprins încă o dată publicul cu "Ţigani şi OZN", adăugând şi influenţe ţigăneşti şi interplanetare la întreaga combinaţie "Zdob şi Zdub".

Cele mai cunoscute „hăituri” populare vor suna peste ritmuri şi chitări nebune şi în Timişoara la International Romani Art Festival în 24 iulie la Grădina de Vară. O să se încingă şi pe Bega o „horă extremală” aşa cum doar Zdob şi Zdub poate să facă.
Detalii despre preţul biletului şi despre festival - www.iraf.ro


International Romani Art Festival la a treia ediţie

Asociaţia Culturală TURN lansează cea de a 3 – a ediţie International Romani Art Festival www.iraf.ro
Recunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante evenimente multiculturale din Europa, festivalul va avea loc în România, la Timişoara, în perioada 23 -26 iulie, la Grădina de Vară – Filarmonica Banatul.

14 concerte, spectacolele de dans şi teatru, jonglerii de foc, proiecţii de filme, expoziţii de fotografii, party-uri, acţiuni pentru copii, acţiuni pentru persoanele private de libertate - sunt evenimentele care vara aceasta vor ridica înca o dată Timişoara la poftă şi chef de viaţă.

Ritmurile de flamenco bătute de domnul  Paco Pena (Spania), fondatorul primului curs universitar de chitară flamenco din lume - progressive electro world beat project-ul trupei Mitsoura (Ungaria), “Tziganii şi OZN –ul  băieţilor de la Zdob si Zdub (Republica Moldova) proaspeţi răpiţi de către extratereştri, sunt câteva din motivele care te fac să ţi se urce muzica la cap şi să vrei să-ţi iei bilet.

Instrumentele tradiţionale ale unora dintre cei mai  buni muzicieni din Ungaria (Romano Drom, Szilvàsi Gipsy Band, Ternipe) uniţi sub un nou proiect - Olah Gipsy Allstars, combinaţia de mixuri balkanice cu reggae, dub, bossa, jazz, electronics, trip hop şi break beats ale lui DJ Dunkelbunt (Austira) nebunia celor de la Kal (Serbia) , vioara lui Estelle Goldfarb (Franţa), mânuită  cu o energie şi cu o pasiune tipică muzicii rock, ritmurile de pian ale Lui Giovanni de Cecco (Italia) şi vioara lui Leonardo Jeszensky (Ungaria) vor scoate untul din tine şi te vor face să fii viu.

Un eveniment recomandat de www.feestival.ro şi www.enude.ro


Adrian Voichiţescu        Timişoara
Preşedinte Asociaţia Culturală TURN