A!!! (nr. 43)

Dan Perjovschi, "Brexit", iunie 2016

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Dan Perjovschi


Frica/Fear 2016





 


 


 


 


 


 



 

Cui i-e frică de Claudiu Goga?

Având în vedere petiţia a cinci actori ai Teatrului “Sică Alexandrescu”, în care se face referire la persoana mea şi la activitatea trecută şi prezentă a teatrului, petiţie preluată de două publicaţii online fără a mi se cere şi mie un punct de vedere, mă văd nevoit, pentru corecta informare a tuturor celor interesaţi, să fac următoarele precizări:

1. Afirmaţiile cuprinse în petiţie acoperă sârguincios întregul spectru: de la informaţii false, inexacte şi/sau incomplete, minciuni sfruntate, absurdităţi, până la calomnii.

2. Bunul sau răul management nu este o chestiune de percepţie. Este o chestiune perfect măsurabilă, ca efect al legilor în vigoare. Este o chestiune cuantificabilă în date şi cifre, proiecte şi programe propuse, avizate, aprobate şi verificate de ordonatorul principal de credite. Sunt convins că, dacă mi s-ar fi putut reproşa ceva din acest punct de vedere, nu aş mai fi fost director din secunda următoare. Legea oferă ordonatorului principal de credite posibilitatea să oprească din activitate orice manager de teatru care nu e performant.

3. Şi, acum, trei întrebări: Ce rost au aceste atacuri la adresa mea acum, la aproape trei luni de când am demisionat (în semn de protest faţă de abuzurile comise de o anumită persoană din Primărie împotriva teatrului)? De ce s-a tăcut timp de 13 ani dacă lucrurile erau aşa cum au fost prezentate? Nu cumva pentru că asistăm la o diversiune, orchestrata din exteriorul teatrului, cu scopul de a muta atenţia de la adevăratele probleme ale teatrului? Anume:

a. Faptul că motivele care au dus la demisia în bloc a conducerii teatrului şi la cel mai important protest post-decembrist al breslei noastre (să nu uităm ca mie şi colegilor mei ni s-au alăturat peste 200 de nume importante din zona teatrală şi culturală a ţării în doar câteva zile!!!!!) nu şi-au găsit deocamdată rezolvare (mă refer la chestiunile de principiu, nu la persoane).

b. Faptul că în mod de-acum inexplicabil, se întârzie scoaterea la concurs a posturilor de manager ale Teatrului, Operei şi Filarmonicii.

c. Faptul că o eventuală participare a mea la viitorul concurs de manager al teatrului (odată şi odată tot se va respecta legea) ar putea zadarnici planul vechi al unor “băieți deștepți” din afara teatrului să pună “cu mâna” un director cu şira spinării mai elastică.

4. Dacă cineva şi-ar pierde vremea să citească petiţia, ar observa că (dincolo de găleata de lături aruncată asupra mea) există acolo o singură cerinţă. ILEGALĂ! Total ILEGALĂ! E amuzant? E trist?

5. Nu sunt foarte surprins de atacul asupra mea, dacă mă gândesc la ameninţările pe care le-am primit (uneori chiar de faţă cu martori) în timpul protestelor din toamnă. De acum nu mă pot aştepta decât la ceva mai contondent.

În timpul protestelor noastre din toamnă, am primit de la o distinsă doamnă profesoară care ne susţinea câteva versuri care caracterizează perfect contextul actual. Îmi permit să vi le împărtăşesc şi să vă rog să meditaţi asupra lor:

“Orice om care conduce,

care face ceva

are împotriva lui...

pe cei care ar vrea

să facă acelaşi lucru

pe cei care fac contrariul

şi, mai ales,

marea armată a oamenilor

mult mai severi

care nu fac nimic.”

Cu stimă,

Claudiu Goga

24 ianuarie 2016

Dan Perjovschi, Legea defăimării

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Scrisoare deschi

adresată spectatorilor Teatrului Sică Alexandrescu

Dragii noştri spectatori,

Vom începe mai întâi prin a ne cere scuze pentru faptul că sunteţi obligaţi să participaţi, indirect, în ultimele zile la o reprezentaţie care, din păcate, nu credem că ar trebui să se înscrie în repertoriul Teatrului Sică Alexandrescu.

Suntem furioşi şi trişti şi de aceea ne simţim obligaţi să scriem această scrisoare, ca răspuns la petia adresată Consiliului Local şi Primarului Municipiului Braşov de către cinci colegi ai noştri, petiţie redată, mai apoi, şi de o parte din presa braşoveană.

Nu dorim să intrăm în polemică directă cu ei. Nu dorim să răspundem punctual acuzelor formulate în petiţie (unele de-a dreptul penibile), chiar dacă, prin acest atac, negând valoarea artistică a teatrului nostru, colegii noştri ne neagă, implicit, şi pe noi înşine ca artişti.

spunsul este dat incontestabil de evidenţă. Răspunsul este dat de sălile pline. De spectacolele jucate cu casa închisă. De valoarea regizorilor, scenografilor care au acceptat să lucreze cu trupa noastră. De participarea cu succes la diverse festivaluri din ţară (unele meionate eronat în petie ca fiind festivaluri la care nu am participat!!). De aprecierea dumneavoastră, exprimată de multe ori şi în scris. De aprecierea colegilor noştri din breaslă, critici de teatru, regizori, actori, scenografi care au fost şi sunt alături de noi. Iar, în această breaslă, se ştie, ceea ce aduce alături oamenii, ceea ce-i solidarizează, este doar recunoaşterea valorii.

Cei cinci colegi ai noştri nea valoarea echipei care a condus teatrul. E dreptul lor. Dar ceea ce este extrem de suspect este faptul că o fac retroactiv. De ce o fac acum, când Claudiu Goga a demisionat de aproape trei luni, şi de ce au tăcut în toţi cei 13 ani de directorat, dacă aveau cu adevărat ceva de reproşat? Nu cumva pentru că au fost asmi să o facă? Nu cumva au interese personale?

Este inutil să reamintim faptul că regizorul Claudiu Goga este unul dintre cei mai importanţi regizori din teatrul românesc. Este la fel de inutil să spunem că strategia sa managerială în aceşti ani a făcut ca sălile teatrului, goale în urmă cu 13 ani, să fie acum, în mod constant, pline. Mui colegi din alte teatre şi-ar fi dorit un asemenea prost management”! Şi, oare, din cauza acestui prost management şi a lipsei de valoare a fost ales de către colegii din breaslă din întreaga ţară ca membru în Senatul UNITER, în trei mandate consecutive?

Tot astfel, colegii noştri pun sub semnul întrebării interimatul doamnei Mariana Hudişteanu. Atunci ne punem şi noi, cu inocenţă, întrebarea: oare Primarul Municipiului Braşov, care a învestit-o în această funie, n-a ştiut ce face? În continuare, ne mai întrebăm: de ce nu au contestat-o în urmă cu do luni, când a fost numită? Şi ce anume pot contesta din moment ce, în această perioadă, nu a avut de luat nici o decizie majoră pentru soarta teatrului? Nu cumva acuziile lor, lipsite de orice temei, sunt doar un pretext pentru a servi unor interese obscure?

Revenim, însă, la ceea ce ne înfurie şi dorim să amendăm explicit, prin această scrisoare: faptul că cei cinci semnatari se erijează ca reprezentanţii unei majorităţi pe care în fapt nu o deţin! Că atitudinea lor nu este generată de interesul sincer pentru soarta teatrului şi nici de faptul că nu au poliţe personale” de plătit, aşa cum, fariseic, au declarat!

Vă reamintim dumneavoastră, publicul nostru, că în toamnă am iniat un protest public la care, în treacăt fie spus, cei cinci colegi ai noştri nu au aderat, protest generat de dorinţa de a apăra nişte principii fundamentale, protest prin care ceream administriei locale să respecte legea. Am fost şi suntem suinuţi de peste 300 de colegi de breaslă şi de mui dintre voi, dragi spectatori. Pentru că ne dorim ca împreună să luptăm pentru binele teatrului, pentru binele culturii.

Ne vedem nevoi să facem şi acum acelaşi lucru. Cerem Primăriei Municipiului Braşov să respecte legea şi să organizeze de urgeă, aşa cum a promis, concursul pentru ocuparea postului de manager al Teatrului “Sică Alexandrescu”. Există, oare, vreun interes ca acest concurs să nu fie organizat cât mai repede?

Este singura cale prin care se va pune punct acestui conflict ce serveşte, probabil, unor interese, altele decât cele legitime pentru o institie de cultură!

Ceea ce ne îndreptăţeşte să scriem această scrisoare (dezicându-ne de poziţia colegilor noştri) şi, mai ales, să facem o astfel de solicitare imperativă, este faptul că atunci când am declanşat protestul, ca şi acum, am luptat şi luptăm pentru principii, spre deosebire de colegii noştri care par total dezinteresaţi de principii, dar foarte interesi de persoane!