(ne)interviuri

 

Ştiţi, sînt oameni cu care vorbeşti să faceţi un interviu, vă înţelegi să le trimiţi întrebări, îi întrebi dacă nu le faci degeaba, te asigură că "nu, bătrîne, sînt onorat să facem interviul" sau aşa ceva şi - ce crezi? - nu mai răspund la acele întrebări niciodată. Unii dintre aceştia chiar te roagă să faceţi interviul, iniţiativa vine de la ei, cum ar veni, îţi scriu cîteva mesaje că uite ce mega eveniment organizează ei, că "nu doriţi să facem un interviu despre asta la Tiuk?", apoi... nu răspund la întrebări. S-au adunat multe astfel de (ne)interviuri, astea nu vor fi cele mai "interesante", ci doar cele pe care le-am găsit imediat în comp. Cred că e OK rubrica, nu? Nu, nu e o rubrică răzbunătoare, o să vedeţi că e vorba de oameni despre care am scris doar de bine, dar cred că nu e normal să munceşti atîta aiurea (am în vedere facerea întrebărilor, care nu-s chiar floare la ureche).

m.vklvsk

Interviu cu George PIŞTEREANU (actorul principal din filmul „Eu cînd vreau să fluier, fluier”),

de Mihail VAKULOVSKI

 

 

- George, a fost complicat să joci la debut un rol atît de intens, alături de actori neprofesionişti sau debutanţi într-un film atît de tare?

-

 

- Cum ai cîştigat castingul? Ai avut emoţii negative la filmări?

-

 

- După ce ai citit scenariul la ce te-ai gîndit? Ai ştiut din prima că Silviu e rolul tău?

-

 

- Erai încă licean cînd s-a filmat „Eu cînd vreau să fluier, fluier”, ţi-a fost greu să intri în rolul lui Silviu? Care era relaţia ta cu ceilalţi actori, intensitatea şi încordarea din perioada filmărilor persista şi după?

-

 

- În film există scene foarte intense şi dure, de exemplu scena umilinţei din dormitor, scena dintre Silviu şi mama lui sau aia cu ciobul la gîtul fetei. Tu ca actor ai trăit acele sentimente ale personajului tău sau cînd eşti conştient că e ficţiune nu poţi avea emoţiile personajului?

-

 

- Filmul a cîştigat multe premii importante. Ce înseamnă pentru tine aceste premii? Părinţii şi prietenii şi-au schimbat cumva atitudinea faţă de tine după apariţia filmului?

-

 

- Ce filme îţi plac? Ce actori te-au impresionat în ultima vreme?

-

 

- Cum ţi se pare cinematografia românească?

-

 

- Lucrezi la un nou proiect sau te-ai concentrat momentan pe facultate?

-

 

- Ce hobby-uri ai? Ce-ţi place să faci în timpul liber?

-

 

Interviu cu ADA CONDEESCU,

de Mihail VAKULOVSKI

 

 

- Ada, personjul pe care l-ai interpretat în „Eu cînd vreau să fluier, fluier” a trecut prin momente foarte dure. Ţi-a fost greu să joci acest rol?

-

 

- Sincer, nu ţi-a fost frică că acel ciob de la gîtul tău te va atinge?

-

 

- Ţi-a plăcut scenariul înainte de a începe filmările? Ce-ai fi schimbat dacă ar fi fost posibil?

-

 

- Te-ai putut uita la film ca un spectator? Te-au impresionat scenele de umilinţă? Care ţi se pare cea mai dură scenă din film? Dar cea mai sensibilă?

-

 

- Filmul a cîştigat deja premii importante. Ce înseamnă pentru tine aceste premii?

-

 

- Ce-au zis părinţii şi prietenii cînd au văzut filmul?

-

 

- Ce filme îţi plac? Ce actori te-au impresionat în ultima vreme?

-

 

- Cum ţi se pare cinematografia românească actuală?

-

 

- Lucrezi deja la un nou proiect sau încă te bucuri de „Eu cînd vreau să fluier, fluier”?

-

 

- Ce hobby-uri ai? Ce-ţi place să faci în timpul liber?

-

 

Interviu cu Dumitru CRUDU

de Mihail VAKULOVSKI

- Dumitru, o antologie de literatură basarabeană e un eveniment şi pentru cultura basarabeană, şi pentru România, iar o antologie care se numeşte „Noua poezie basarabeană” e un adevărat manifest. La ce te aştepţi de la această carte apărută la editura Institutului Cultural Român?

-

- Cum ai făcut selecţia – a autorilor şi a textelor? Faci demult antologia asta sau ai adunat-o repede?

-

- Cum ai hotărît ca antologia să înceapă cu un autor născut în 1968 şi să tragi linie la un autor din 1995?

-

- Ca poet şi critic, recunosc deschis că noua poezie basarabeană începe cu poetul Dumitru Crudu. Dacă toată lumea recunoaşte asta, tot nu e OK să fi intrat în antologie şi o selecţie din poezia ta?

-

- Dedici această carte antologică lui Valeriu Boboc, ucis în bătaie de poliţişti, la evenimentele din aprilie 2009 de la Chişinău, şi tinerilor torturaţi în beciurile poliţiei md. E o dedicaţie nobilă, fireşte, şi curajoasă, dar unii te pot întreba ce legătură are poezia cu politica. Ce le-ai răspunde?

-

-

-

-

-

-

-

-

-