Dan Bistricean, “Ochii din buzunare”

Ed. Opinia, Brăila, 2009

 

Intermitenţe

 

Fierul rece al sarazinului doarme

suntem martorii unei trădări

respectă cuvântul inchizitorial

acesta este:

necondiţionare

 

fiii leopardului îşi vând colţii

unui anticar nebun

 

i-am împrumutat braţul meu drept

arcaşului neîndemânatec

cu el şi-a croit drum

către o moarte onorabilă

 

focuri aproape stinse

odihnă

înaintea retragerii umilitoare

din faţa memoriei

vrăjmaş antropofag

 

cruzimea şi ironia sa.

 

 

Asceză

 

Pe drumul său era mereu noapte

ca-ntr-o galerie de cârtiţă

îşi ţinea ochii în buzunare

să nu-i piardă în hăţişul nevăzut

glasuri de negustori vicleni

îl ispiteau cu aur mult

să-şi vândă lumina ascunsă

pumnul în care-şi ţinea comoara

nu s-a deschis însă

după ani de mers

simţi în nări mireasmă plăcută

îşi scoase din haină mâna

strânsă ca o gheară de şoim

şi-şi deschise palma

înaintea lui se întindea veşnică

marea promisă.

 

 

Purificare

 

Arlechini în flăcări mărşăluiesc

în pustiu

pe pietrele sădite acolo

de zeiţa tăcerii

lumina sălbatică

aprinde aerul

şi ziua se mistuie

ca un bob de fosfor

lăsând locul neprihănit

înjunghierii mieilor.