SPLIN / A. Vasiliev

Selecţie & traducere de Mihail Vakulovski

 

Bonnie şi Clyde

 

Să nu împărtăşeşti cu nimeni

Tainele noastre secrete,

Nu spune nimănui cum vom muri.

În cartea asta printre rînduri

Se ascunde adevăratul dumnezeu,

El rîde şi te amiră.

 

Eşti frumoasă, ca o mişcare

A baghetei fermecate din mîinile

Necunoscutei din visul pe care l-am văzut.

Stăm întinşi pe nori

Şi rîul aleargă sub noi,

Toate gloanţele noastre

S-au întors împotriva noastră

Cu vîrf şi îndesat.

 

 

 

Adelaida

 

Vînt, negură şi zăpadă.

Sîntem doar noi în casă.

Să nu-ţi fie frică de bătăile în geam –

E vîntul nordic

Care mă caută pe mine,

Noi sîntem în palmele lui.

Dar vîntul nordic mi-e prieten,

El păstrează tot ce se ascunde.

El va face astfel

Încît cerul se va elibera de nori

Acolo, unde va răsări steaua Adelaida.

 

Îmi amintesc mişcarea buzelor,

Atingerea mîinilor.

Am auzit că timpul şterge totul.

Ai auzit bătăile inimii –

Asta înseamnă că lama coasei a dat de-o piatră.

Şi nu e nici tristeţe, nici răutate.

Nici mîndrie, nici supărare.

E doar vîntul nordic, iar el mă va trezi

Acolo, unde va răsări steaua

Adelaida.

 

 

 

Ce vei face?

 

Nimeni nu va face un pas, nu-şi va aminti, nu va plînge,

Ea stă la geam şi se roagă să aibă noroc

E ca lumina soarelui, are 19 ani,

În jur – doar pereţi surzi,

Iar în ea şi-au dat mîninile vipera şi lupul

Şi între ei e ba dragoste, ba trădare.

 

Eram singur în acele zile care mi se păreau ani

Şi într-o singură oră oraşul meu drag a ars

Şi atunci a intrat ea, am confundat numele

Şi am devenit mai alb decît creta.

Peste tot e război, iar eu sînt din nou îndrăgostit,

Tu ce ai de gînd?

 

Ce vei face cînd vei auzi

Tic-tac-ul bombei în pieptul tău?

Iar eu te sun acasă ca să aflu

Că nu eşti acasă.

 

Rescrie-ţi viaţa pe foi curate

Şi vei vedea că iubirea nu are graniţe.

Ultima stea a căzut în plasă

Şi zăpada e mai albă decît creta.

Peste tot e război, iar eu sînt din nou îndrăgostit,

Tu ce ai de gînd?

 

Ce vei face cînd vei auzi

Tic-tac-ul bombei în pieptul tău?

Iar eu te sun acasă ca să aflu

Că nu eşti acasă.

 

Nimeni nu va face un pas, nu-şi va aminti, nu va plînge,

Ea stă la geam şi se roagă să aibă noroc

E ca lumina soarelui, are 19 ani

Şi zăpada e mai albă decît creta.

Peste tot e război, iar eu sînt din nou îndrăgostit,

Tu ce ai de gînd?