TATUAJE

Mihail VAKULOVSKI

 

Realitatea cu amănuntul

 

Iulian Ciocan este unul din cei mai interesanţi şi mai şlefuiţi tineri scriitori de acum, critic literar instruit la şcoala braşoveană a lui Gheorghe Crăciun, prozator de excepţie, eseist şi, iată, analist civic extraordinar. “Realitatea cu amănuntul” este o carte despre realităţile tranziţiei interminabile din Estul Europei, exemplul ales - firesc - de Iulian fiind R. Moldova (“ţară devorată de tranziţie”), unde locuieşte şi activează Iulian Ciocan, fiind comentator al postului de Radio Europa Liberă de la Chişinău. Această carte este compusă, de fapt, din pastilele sociale scrise şi citite de scriitor la Europa Liberă în cadrul rubricii sale permanente. Textele sînt scurte, percutante, exacte şi clare. Iulian porneşte mereu de la ceva concret, motoul acestei cărţi putînd fi: “Mai întîi faptele”, de la o întîmplare, un citat, un interviu, o problemă, o promisiune deşartă, o observaţie sau o întrebare. “Am intrat deunăzi în Casa Uniunii Scriitorilor şi privirea mi-a căzut pe uşile liftului din hol. Am avut dintr-odată o revelaţie. Liftul din Casa Uniunii Scriitorilor nu funcţionează mai mult de un deceniu. A încremenit pe vecie. “De ce oare?”, m-am întrebat prima oară”, aşa îşi începe Iulian Ciocan o tabletă. Sau aşa: “Se mai întîmplă oare şi în alte ţări absurdităţile şi bizareriile cu care ne-am obişnuit deja în RM?”. Iulian Ciocan ridică probleme foarte serioase, stăpîneşte o scriitură sobră, dar nu-şi pierde niciodată biciul ironic, pe care-l foloseşte diferit, uneori... cu dragoste, uneori ironia sa este amară: „Nu am nimic cu cîntăreţii, atîta doar că unii dintre ei nu vorbesc întotdeauna cursiv şi la obiect. Sînt admirabili cînd cîntă, dar nu prea le reuşesc analizele politice şi culturale. Dar asta nu e doar problema lor, ci şi a posturilor de televiziune în goană după rating”, „Deşi gheţuşul e o fatalitate, încălzirea globală în continuă ofensivă poate spulbera multe fatalităţi”, „Duminică, un post TV ne-a anunţat că în Occident a fost făcut un top al celor mai murdare oraşe din lume. Am constatat cu uimire că Chişinăul nu figurează printre acestea şi mi-am zis că, iată, am mai ratat o ocazie de a deveni cunoscuţi în lume”. Problemele despre care scrie Iulian Ciocan în “Realitatea cu amănuntul” sînt cele cu adevărat importante, reale, cotidiene: drumurile, şoferii de maxi-taxi, impozitele, agentul termic, deşeurile, facturile, judecătorii incompetenţi... “Realitatea cu amănuntul” este cartea vieţii omului în tranziţie din Estul Europei, concret – în RM, perioadă definită de „un lanţ nesfîrşit de ilegalităţi, înşelătorii, ca o paradă a lăcomiei şi a egoismului fără frontiere”. Iată un autoportret de tranziţie: „De fapt, dacă mă gîndesc bine, viaţa mea din ultimele două decenii poate fi comparată cu o şosea marcată de borne care indică zilele rămase pînă la venirea facturilor. Da, aşa a fost. Toate lunile, în special cele de iarnă, erau o aşteptare chinuitoare a facturilor, o încercare de a ghici sumele conţinute de acestea. Apoi, începea acumularea banilor pentru plata facturilor pînă la sfîrşitul lunii. După ce le achitam, simţeam o mare uşurare, eram parcă mai liber şi chiar mai fericit. Omului tranziţiei nu-i trebuie Coasta de Azur, lui îi este suficient să plătească factura”. Îndemnul lui Iulian Ciocan este: „Să înfruntăm tranziţia zîmbind”, doar că concluzia e mult mai amară: „Mă gîndesc că Isaura ar fi ales să rămînă roabă pe vecie într-o Brazilie sclavagistă, dacă i s-ar fi propus să guste din „bucuriile” interminabilei tranziţii moldoveneşti”. Ce să zic, cartea lui Iulian nu-i chiar o invitaţie în Moldova, land of choice, e doar o oglindă băgată în faţa acestei perioade care ne-a cam marcat pe toţi, căreia îi dorim să se ducă pe pustii. Ducă-se...

 

Iulian Ciocan, “Realitatea cu amănuntul”, Editura Arc, Chişinău, 2008