Eugen Cioclea

De ziua ta

 


Puțin mai fericit azi decât mâine,

pic în oraș ca dintr-un pod cu fân.

Exact la țanc, când ție ți-e mai bine

și nu te-aștepți c-aș îndrăzni să vin.

 


De ziua ta. Halal de timp și spațiu

cum ne-a mai adunat și găvozdit!

Să nu mă-ncurci, iubito, cu Horațiu,

măcar de-aceea că-s mai zăpăcit.

 


De ziua ta deci ce-ți doresc eu ție?

Sunt lefter. Nu, n-am să te bat cu flori.

Ia-ți grija! Poarte-ți boiu-n veselie

cei douăștrei de ani conchistadori.

 


Septembrie să-ți pice pe fereastră

cu-adolescenți îndrăgostiți și blegi,

fă răcituri din Pasărea Măiastră

și-mparte-i rânza, drept, printre colegi.

 


Eu îți doresc să nu te ieie vântul,

din care parte mâine ar sufla,

să nu te doară niciodată gâtul,

o replică să ai și-o voce-a ta.

 


Nu neapărat să te gândești la mine-

chit că pe lume nu-i doar Eugen,

deși mi-ar mai plăcea să mor cu tine

pe-o insulă-n Pacific ca Gauguin.

 


Eu îți doresc să-ți crească părul lung,

ți-l desfac pe sâni, pe șold cu dinții,

ca un frizer de sentimente, ciung,

din râs cu limba să-ți culeg arginții.

 


Regină fii, dar nu scuipa-n pioni!

Tot ei îți trec profilul pe monete.

Ah, de-aș avea vreo patru luizoni

să-mi cumpăr pâine, brânză și șosete.

 


Eu îți doresc, chiar de nu știi ce vreai,

să-ți iasă pasiența. Pirpiriu,

în cinstea ta voi șterge-o și din rai

și-am să descarc vagoane în pustiu.

 


În cinstea ta, azi intru-n sărbători.

Am jumulit cuvinte și te strig.

Cocorii pleacă. Toamna e cu ciori.

Îmbracă-te mai gros.

Se face frig.

 


(selecţionerul lunii noiembrie 2016 la

TIUKpoemul săptămînii

este Virgil Botnaru)