Eugen Cioclea


De ziua ta


Puţin mai fericit azi decât mâine,
pic în oraş ca dintr-un pod cu fân.
Exact la ţanc
când ţie ţi-i mai bine
şi nu te-aştepţi
c-aş îndrăzni
să vin.
De ziua ta.
Halal de timp şi spaţiu,
Cum ne-a mai adunat şi găvozdit!
Să nu mă-ncurci, iubito, cu Horaţiu,
măcar de-aceea că-s
mai zăpăcit.
De ziua ta,
deci ce-ţi doresc eu ţie?
Sunt lefter, nu, n-am să te bat cu flori,
Ia-ţi grija! poartă-ţi boiu-n veselie
cei douăştrei de ani,
conchistadori.
Septembrie să-ţi cadă pe fereastră
cu-adolescenţi îndrăgostiţi şi blegi,
fă răcituri din Pasărea Măiastră
şi-mparte-i rânza, drept,
printre colegi.
Eu îţi doresc să nu te ieie vîntul
din orice parte mâine ar sufla,
să nu te doară niciodată gîtul,
o replică să ai
şi-o voce-a ta.
Nu neapărat să te gândeşti la mine -
chit că pe lume nu-i doar Eugen,
deşi mi-ar mai plăcea să mor cu tine
pe-o insulă-n Pacific,
ca Gauguin.
Eu îţi doresc
să-ţi crească părul lung,
să ţi-l desfac pe sâni, pe şold, cu dinţii,
ca un frizer de sentimente, ciung,
din râs cu limba
să-ţi culeg
arginţii.
Regină fii,
dar nu scuipa-n pioni -
tot ei îţi torn profilul pe monede.
Ah, de-aş avea vreo patru luizoni
să-mi cumpăr pâine, brânză
şi şosete.
Eu îţi doresc,
chiar de nu ştiu ce vrei,
să-ţi iasă pasienţa. Pirpiriu,
în cinstea ta voi şterge-o şi din rai
şi-am să descarc
vagoane
de rachiu.
În cinstea ta
azi intr-un sărbători.
Am jumulit cuvinte şi te strig.
Cocorii pleacă. Toamna e cu ciori.
Îmbracă-te mai gros.
Se face
frig.

 

(selecţionerul lunii septembrie 2016 la

TIUKpoemul săptămânii

este Andrei Crăciun)