Răzvan Pricop

 

abator

 


am locuit câțiva ani într-un bloc,

aproape de gardul unui mare abator.

 


acolo, pe vremuri, tații și fiii și-au irosit tinerețea

și au adus gloria unor hale sângerânde

și pline cu aburi

 


acum, nu se mai taie nimic.

e un doliu prelungit

după ultimul animal.

 


prin betonul platformei, a străpuns iarba.

 


odată, m-am ascuns printre fiare,

într-un malaxor,

mi-am auzit inima și am fugit.

 


(selecţionerul lunii aprilie 2016 la

TIUKpoemul săptămînii

este Marius Conkan)