George Geacăr

la un colț de cotitură. colind ceaușist



 

stau așa cu ochii-n

tavan și decembrie se adună piesă cu piesă.

ce văd eu sunt niște oameni înghețați

în stația de tramvai

ce aud sunt tramvaiele care scârțâie la cotituri

și nu mai ajung. oamenii degerați s-ar urca chiar și

într-o hologramă din mintea mea. ar apuca

barele de metal

și-ar bascula sus corpurile ca niște baloți grei de carne și sacoșele

grele.

ce simt eu sunt vestitorii

care

le dau de știre: la un colț de cotitură

mă-ntâlnii cu dumnezeu – ei asta-i acum.

cum

de li se-arată numai lor?

muribunzi

și săraci

orfani și homeleși

și femei neiubite care se sinucid

 

(selecționerul lunii decembrie 2015 la TiukPoemul săptămînii

e Andrei Dósa)