Gheorghe Erizanu

Aureliu Busuioc. Pactizând cu diavolul

Aureliu Busuioc a fost cinic și zgârcit cu cititorul din perioada sovietică. A scris două romane în patruzeci de ani: Singur în fața dragostei și Unchiul din Paris. Romanele au fost traduse în aproape toate limbile lagărului socialist. Iar în Germania Democratică Unchiul din Paris a apărut în două ediții în tiraje de masă. Oficialitățile comuniste aveau nevoie să exporte romane care să placă cititorului. Iar literatura proletcultistă era, mai degrabă, pentru uz intern și ierarhii oficioase locale.

Busuioc și-a lăsat temele și subiectele pentru alte vremuri. Cele de după 1990. Și a scos câte un roman odată la doi-trei ani. Ca un scriitor profesionist occidental.

„Sunt basarabean. Cu asta am spus totul. Și anume aici ar trebui să pun punct, dar… Dar mai sunt niscai chițibușuri, pentru că una e să fi fost basarabean la începutul secolului nouăsprezece și cu totul alta e să fii la jumătatea veacului douăzeci.”

E și mai trist, dacă ești basarabean refugiat în Banatul românesc, în anii 950, unde ai fugit de trupele sovietice. Mihai Olteanu, student în anul trei la Agronomie în Timișoara, află că părinții și surorile sale au fost prinse (basarabenii erau căutați și vânați de oficialitățile comuniste române și predate celor sovietice sau vânate direct de sovietici pe teritoriul României) și trimise în Rusia. Pentru a-și căuta părinții se prezintă la reprezentantul rus al Comisiei Aliate de Control pentru a se repatria.

Calvarul întoarcerii acasă în anul 1952 și intrarea într-o realitate de groază, într-o altă țară decât cea pe care ai cunoscut-o ar suna ca o descriere pudică. Tânărului student i se stâlcește întâi numele, apoi biografia, apoi iubirea, apoi prietenii, apoi serviciul, apoi studiile. I se propune să fie informator KGB, refuză inițial, e nevoit să accepte mai târziu, este chemat de Mișa de la KGB la Bariera Sculenilor din Chișinău. Mihail Oltean a fost găsit spânzurat. Era toamna anului 1953.

Așa spun cărțile.

P.S. la Pactizând cu diavolul

Aureliu Busuioc părăsește Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu în timpul examenelor de absolvire. Pentru a se alătura familiei, obligată de autoritățile sovietice de ocupație să se „repatrieze”.

Era 1949.

Se află în lagărul de filtrare de la Sighet.

În iarna lui 1950 ajunge în Chișinău. Parcă era țara lui, dar era țara altora.

În 1999 apărea prima ediție a romanului Pactizând cu diavolul.

Apoi romanul a fost tradus în cehă.

În 2013, în seria de autor Aureliu Busuioc, la Editura Cartier, a apărut ediția a III-a.

PACTIZÂND CU DIAVOLUL de Aureliu Busuioc (Editura Cartier, 2013)